Fethullah Gülen ─ o legătură între islam şi Occident
După evenimentele de pe 9 septembrie, lumea occidentală a fost infectată cu o teamă mare în privinţa următoarelor evenimente ce ar putea avea loc din cauza unor musulmani. Abia dacă vreun jurnalist din lumea occidentală vorbeşte despre islamul moderat sau liberal, deşi foarte mulţi musulmani din lumea întreagă fac parte din această categorie. Această lucrare analizează modul de gândire al domnului Fethullah Gülen, un musulman moderat. Se dezbate ideea conform căreia Fethullah Gülen ar fi o legătură între o mai bună înţelegere a islamului şi Occident, datorită viziunilor lui asupra păcii, toleranţei, dialogului între credinţe şi datorită viziunii lui optimiste asupra relaţiilor viitoare dintre cele două blocuri mai sus menţionate. Îmi bazez afirmaţia pe trei teorii:
Teoria 1: Trăim într-o lume globală: Fethullah Gülen afirmă că trăim într-o lume globală, una care este extrem de diferită de trecut. În ziua de azi, ceea ce se întâmplă într-o parte a lumii se face cunoscut în toată lumea aproape instantaneu datorită internetului şi telefonului mobil. Din cauza tehnologiei, lumea noastră se micşorează.
Teoria 2: Islamul şi Occidentul s-au înstrăinat unul faţă de celălalt: Înstrăinarea dintre islam şi Occident a început o dată cu apariţia Cruciadelor, urmate de invazia mongolilor în lumea musulmană, observă Fethullah Gülen. Civilizaţia occidentală s-a bazat pe ştiinţele fizice şi a cedat din păcate în faţa materialismului; este precum călcâiul lui Ahile.
Teoria 3: Dialogul este cheia, în special dialogul între credinţe: Fethullah Gülen vede dialogul ca pe un lucru ce trebuie însuşit de cele două părţi, incluzând respectul, onestitatea şi iubirea milostivă. În timpul unui dialog, individul trebuie să-şi reţină integritatea de sine în timp ce îl întâmpină pe celălalt, fiind o persoană total diferită de el. Pentru ca dialogul între credinţe să aibă succes, individul trebuie să uite de loviturile din trecut, trebuie să ignore polemicile şi să se concentreze pe punctele comune pe care le are cu partenerii de dialog.
Teoria 4: Iubirea cucereşte orice: Fethullah Gülen vorbeşte despre iubire într-o manieră elocventă, iubirea fiind cea mai puternică putere, lumina cea mai radiantă, lanţul care uneşte oamenii.
Teoria 5: Viitorul sună bine: Fethullah Gülen nu întrevede o ciocnire a civilizaţiilor care ar avea loc între islam şi Occident. Fiind concentrată pe dialog, toleranţă, pace şi iubire, relaţia viitoare dintre islam şi Occident pare roz.
Introducere
Începând cu 9 septembrie, întreaga lume occidentală a fost contaminată cu o teamă enormă în legătură cu evenimentele ce ar putea avea loc din cauza anumitor musulmani. Abia dacă vreun jurnalist din lumea occidentală vorbeşte despre islamul moderat sau liberal, deşi foarte mulţi musulmani din lumea întreagă fac parte din această categorie. În lucrarea mea se analizează modul de gândire a domnului Fethullah Gülen, un musulman moderat. Eu cred că Fethullah Gülen poate fi o legătură pentru crearea unei mai bune înţelegeri între islam şi Occident datorită viziunilor sale asupra păcii, toleranţei, dialogului între credinţe şi datorită viziunii sale optimiste asupra relaţiilor viitoare dintre cele două blocuri mai sus menţionate. Îmi bazez argumentele pe aceste cinci teorii, care pot fi dizolvate analizând cu atenţie numeroasele sale scrieri.
Teoria 1: Trăim într-o lume globală
Fethullah Gülen afirmă că noi trăim într-o lume globală, una extrem de diferită de cea din trecut. În ziua de azi, tot ceea ce se întâmplă într-o anumită parte a lumii, se face cunoscut în toată lumea instantaneu datorită internetului şi telefonului mobil. Tehnologia a micşorat lumea (Ameli, 2004, pagina 324). Cei care cred că o naţiune poate face schimbări în interiorul său de una singură, se înşeală foarte mult. Noi trăim într-o lume absolut independentă, un sat global (Stiglitz, 2002, pagina 9; Kellner, 2007, pagina 54). Evenimentele de pe 9 septembrie arată că lumea a devenit un singur loc. Atacurile asupra Statelor Unite ale Americii au zdruncinat lumea la scară globală. De exemplu, la două ore de la atacurile teoririste asupra Turnurilor Gemene de la World Trade Center, aproape 80% din Suedia ştia despre aceste întâmplări. De fapt, atât radioul naţional, cât şi televiziunea din Suedia şi-au schimbat grila de programe pentru a acoperi întreaga poveste (Larsson, 2005, pagina 34).
Fethullah Gülen observă că lumea de azi se confruntă cu o mulţime de probleme care pot fi rezolvate numai de numeroasele naţiuni care colaborează între ele. Unele dintre aceste probleme sunt: încălzirea globală, pescuitul în exces în mări şi oceane, poluarea apei şi înfruntarea terorii internaţionale; iar acestea sunt doar câteva (vezi Fethullah Gülen, 2000a, pagina 240). Fethullah Gülen reuşeşte să abordeze fenomenul secolului douăzeci şi unu, pe care intelectualii şi ceilalţi îl văd ca pe unul ce devine din ce în ce mai important, globalizarea. Aşa cum spune şi cuvântul spiritualitate, globalizarea este un concept definit greşit, un termen ce acoperă de fapt adevăratul înţeles. Globalizarea presupune lucruri diferite în variate culturi şi regiuni geografice.
Occidentul vede adesea globalizarea prin intermediul termenilor economici, şi anume, ca pe o mişcare a capitalului, a bunurilor, a muncii şi a serviciilor de dincolo de graniţe. Cu alte cuvinte, globalizarea se referă la integrarea tehnologiilor, naţiunilor şi pieţelor la un nivel fără precedent. Oricum, globalizarea a luat un altfel de înţeles în Orientul Mijlociu şi în regiunea de nord a Africii (OMNA). În acele locuri, globalizarea este percepută în termeni în principal ideologici şi deci atacată de un nou model de imperialism, deşi unii oameni precum Regele Abdullah al Iordaniei văd globalizarea în termeni pozitivi. În regiunea OMNA, mulţi oameni privesc globalizarea ca pe o ameninţare a independenţei lor culturale, economice şi politice. Astfel au loc lucrurile, chiar dacă regiunea OMNA rămâne una dintre cele mai puţin globalizate zone ale lumii. (Looney, 2007, pagina 342)
Fethullah Gülen vede globalizarea mai mult decât din punctde vedere economic şi ideologic. Pentru el, globalizarea este un termen foart larg. Ea se referă la legăturile şi independenţa din toate ariile de viaţă, cultural, ecologic, economic, politic, religios, social şi tehnologic. Din punctul lui Fethullah Gülen de vedere, această globalizare ar trebui definită ca un proces prin care experienţa vieţii de zi cu zi devine standardizată în toată lumea.
Cum, mai precis, a devenit lumea un sat global, potrivit domnul Fethullah Gülen? Acesta pune globalizarea pe seama avansărilor din domeniul comunicaţiilor, al ştiinţei şi al tehnologiei (Fethullah Gülen, 2004b, pagina 230). El subliniază faptul că mulţumită avansărilor din domeniul tehnologiei, mai ales din domeniul tehnologiei electronice), atât achiziţionarea cât şi schimbul de informaţii cresc treptat. Internetul ar fi un bun exemplu de globalizare. Prin intermediul internetului, oameni de pe tot Globul pot lua legătura unii cu alţii. În acelaşi timp, există şi cei care nu au acces la calculator şi trăiesc singuri şi ignoraţi. Uneori, întregi regiuni nu au curent electric, de exemplu în sudul Americii, unde Râul Amazon curge prin zone inaccesibile drumurilor.
Fethullah Gülen a ajuns la noţiunea globalizării reflectând asupra naturii şi a Universului. Pentru el, Universul este în mod clar un întreg inseparabil. Orice fiinţă, de la orice nivel relaţionează cu toate celelalte fiinţe. Fizica cuantică atestă această unitate a întregului din Univers, incluzând şi fiinţele umane. (Fethullah Gülen, 2000b, pagina 4) Din moment ce există o interdependenţă a tuturor fiinţelor umane din Univers, orice face ca o floare să existe, trebuie să fie responsabil şi e existenţa unui copac, afirmă domnul Fethullah Gülen. În acelaşi mod, tot ceea ce face ca un copac să existe, trebuie să fie de asemenea responsabil şi de toată pădurea. O astfel de interrelaţionare şi conexiune presupune că toate fiinţele din Univers se ajutorează.
Fethullah Gülen vede această ordine, organizare şi armonie în lume, absolut fascinantă. El nu crede că această ordine şi armonie provin din materie sau se întâmplă prin noroc. Dimpotrivă, în viziunea lui tot ce se întâmplă în Univers are loc în concordanţă cu anumite legi. Nici cel mai nesemnificativ eveniment nu se poate întâmpla fără intervenţia unei cunoaşteri abolute a Universului şi care deţine putere absolută. Acel cineva este Dumnezeu, Creatorul. Fethullah Gülen afirmă că Dumnezeu se face cunoscut în cartea naturii, care fiind adresată umanităţii ca întreg, face cunoscut Autorul său (Fethullah Gülen, 2000b, pagina 13).
Teoria 2: Islamul şi Occidentul s-au înstrăinat
Atunci când se vorbeşte despre islam şi Occident, trebuie luate în considerare câteva distincţii importante. În primul rând, trebuie să se facă distincţia între islam ca religie şi islamism ca ideologie politică. Această distincţie este implicită în scrierile lui Fethullah Gülen, de exemplu în eseul său „Adevăraţii musulmani nu pot fi terorişti”. (Fethullah Gülen, 2002b, paragrafele 95-98). În calitate de religie, islamul insistă foarte mult pe pace, iubire şi toleranţă. Fethullah Gülen crede că iubirea se leagă de existenţă. Fethullah Gülen observă că Muhammad, un om afectuos, a primit titlul de „Habibullah”, care provine de la cuvântul habib, ce înseamnă „cel care îl iubeşte, şi este iubit de asemenea de Dumnezeu”. Fethullah Gülen narează câteva întâmplări (hadis) ale Profetului Muhammad care subliniază faptul că în Islam nu există ură, precum nu există nici în lumea multicoloră a ambasadorului său, Muhammad, Profetul, fie binecuvântat. Pentru Fethullah Gülen, întregul Coran deţine toleranţă şi iertare, drept bază (Fethullah Gülen, 2002b, pagina 99).
Islamismul, deşi este învăluit de viziunea religioasă şi prezentat în limbaj apocaliptic, are mai multe în comun cu ideologiile seculare despre teroare, decât are în comun cu religia islamică. De exemplu, aşa cum armata irlandeză republicană nu poate fi egalată cu catolicismul roman, aşa şi islamismul ca ideologie nu trebuie privită în acelaşi fel ca religia islamică. (Desai, 2007, paragrafele 59-87)
Unul dintre aforismele preferate ale lui Fethullah Gülen este următorul: „În islamul adevărat nu există teroare.” Religia islamică interzice o asemenea barbaritate. A omorî o persoană, potrivit religiei islamice, este egal cu qufr sau cu ateismul. Un musulman adevărat nu poate spune: „Voi omorî pe cineva şi apoi voi ajunge în Rai.” Cum ar putea o anumită persoană primi acordul lui Dumnezeu pentru a lua viaţa preţioasă a cuiva? În religia islamică acest lucru este pur şi simplu imposibil (Fethullah Gülen, 2004b, pagina 185).
În al doilea rând, atunci când Fethullah Gülen vorbeşte despre islam, se referă el la islamul obişnuit caracterizat de combinarea practicilor regionale şi a celor împărtăşite de majoritatea musulmanilor de pe tot Globul, care doresc să se lase la voia lui Dumnezeu aşa cum s-a relatat în Coran sau la voia islamului renăscut? Este bine de observat că această tradiţie obişnuită nu este una unitară, din moment ce fiecare regiune a lumii islamice şi-a creat propria versiune a practicilor obişnuite. De exemplu, tradiţia obişnuită din Maroc include respectul pentru sfinţii, care conform unor musulmani, nu îşi au baza în Coran. Consideră Fethullah Gülen islamul reînnascut cea mai cunoscută alternativă a islamului obişnuit? Tradiţia renaşterii, cunoscută de asemenea şi sub numele de fundamentalism sau Wahhabism, constă în combaterea deviaţiilor şi practicilor locale. Tradiţia renaşterii presupune un accent înnoit pe limba arabă, deoarece ea a fost limba folosită pentru a relata revelaţia, nelegitimitatea instituţiilor politice locale, (din moment ce acestea uzurpează suveranitatea lui Dumnezeu), renaşterea practicilor din perioada timpurie a islamului, şi nu în cele din urmă, autoritatea renăscuţilor precum Muhammad ibn ‘Abd al-Wahhab, ca fiind unicul interpret calificat al islamului. Doresc să subliniez faptul că Fethullah Gülen vorbeşte despre islam ca fiind islamul obişnuit. (Kurzman, 1998, pagina 6)
Subliniez de asemenea şi că Fethullah Gülen crede că islamul a devenit un mod de a trăi sau o cultură pentru unii musulmani care nu aderă la islam ca la o credinţă. Aceşti musulmani au restructurat Islamul în concordanţă cu propriile lor moduri de a gândi. Conform sentimenntelor lui Fethullah Gülen, nu există o lume islamică. Ce semnifică acest lucru? Fethullah Gülen se referă la faptul că unii musulmani trăiesc islamul în aşa fel încât acesta să servească scopurilor sale, astfel încât cultura musulmană este dominantă mai degrabă decât cea islamică. (Fethullah Gülen, 2004b , pagina 186)
Aşa cum termenul de islam este problematic, aşa şi termenul Occident deţine ambiguităţile sale. În primul rând, termenul de Occident poate fi înţeles din punct de vedere geografic. Astfel, el se referă la acele ţări în care majoritatea locuitorilor sunt creştini şi în care sistemele pluraliste politice şi economiile de piaţă liberă domnesc. Din punct de vedere istoric, ar putea fi incluse şi Canada şi Statele Unite ale Americii, Europa de Vest (fosta Germanie de Est), plus Australia şi Noua Zeelandă, împreună cu Sudul Africii şi posibil Israel, din moment cemajoritatea israeliţilor sunt evrei şi nu creştini.
În ziua de azi, oricum, am putea spune că graniţele geografice din trecut ce definesc Occidentul nu mai sunt atât de puternice şi se pot pătrunde cu uşurinţă. În era de după Războiul Rece, Occidentul conţinea Rusia, elitele bogate, urbanizate din America Latină şi o Japonie avansată din punct de vedere capitalist şi democratic, la fel ca Taiwanul, şi brokerii puternicii din Statele Golfului bogate în petrol, precum Dubai (Abramsky, 2007, pagina B8).
În al doilea rând, termenul de Occident poate fi perceput ca fiind un element cultural sau o parte a lumii care împărtăşeşte o moştenire evreo-creştină, sau un sinonim al umanismului secular şi modul de gândire al Iluminării. Astfel se naşte următoarea întrebare: Occidentul este un mod de a gândi sau o bucată de pământ? Nu există niciun dubiu asupra modului în care Fethullah Gülen ajunge la această idee. Fethullah Gülen înţelege Occidentul prin prisma termenilor culturali şi religioşi. Pentru el, civilizaţia occidentală a fost bazată pe ştiinţele dure, precum fizica şi matematica. Estimările sale arată că a avut loc un conflict gigantic în Occident între ştiinţele acestea şi religia; un conflict ce nu trebuia să aibă loc. Fethullah Gülen vede Occidentul ca scufundându-se în materialism şi secularizare. Fethullah Gülen se aseamănă cu ceilalţi gânditori musulmani, în privinţa acestei chestiuni, deoarece aceştia gândesc la fel ca şi el, de exemplu Sayyid Qutb. (Ayoub, 2007, pagina 49)
Occidentul, dimpotrivă, a pus accentul pe valorile morale, religioase şi spirituale, şi în acelaşi timp, pe ştiinţele dure şi pe tehnologie. Fethullah Gülen observă că înstrăinarea dintre islam şi Occident a început odată cu Cruciadele, urmate de invazia mongolilor în lumea musulmană (Fethullah Gülen, 2002b, pagina 27). Cruciadele au reprezentat un punct crucial în lunga istorie a neîncrederii şi a conflictului dintre islam şi Occident (Lewis, 2004, pagina 47). Deşi în Scripturi Iisus a arătat dragostea faţă de aproape, Cruciaţii nu au învăţat niciodată, în aparenţă, ce înseamnă iubirea de aproape.
Cruciadele au creat căi pentru musulmani de a intra în dialog cu creştinii, dar mai sunt şi alţi factori care au un rol în asta. De exemplu, Fethullah Gülen subliniază că în secolul douăzeci au fost omorâţi mult mai mulţi musulmani de către creştini, decât au omorât musulmanii la un loc creştinii de-a lungul istoriei (Fethullah Gülen, 2002b, pagina 33). Atacurile primite de la europeni au dus la prăbuşirea Imperiului Otoman, în timp ce creştinismul arăta o imagine a Islamului drept o versiune distorsionată, dură a iudaismului şi creştinismului, fapt ce a supărat mulţi musulmani, până în aceste zile. Având speranţa de a construi un viitor mai bun, Fethullah Gülen insistă asupra dialogului între credinţe, drept cheia depăşirii conflictului istoric dintre Islam şi Occident. Fethullah Gülen spune de fapt „Să înceapă vindecarea”. Am ajuns acum în faţa acestei chestiuni importante, şi anume dialogul.
Teoria 3: Dialogul este cheia
În ciuda tensiunilor şi luptelor dintre musulmani şi creştini timp de aproape paisprezece secole, Fethullah Gülen numeşte dialogul între credinţe o necesitate. În scrierile sale, Fethullah Gülen insistă că pentru ca dialogul între credinţe să aibă succes, trebuie să se uite trecutul, să se ignore polemicile şi oamenii să se concentreze pe punctele pe care cele două religii le au în comun. (Fethullah Gülen, 2002b, pagina 34) El observă că toate religiile revelate sunt bazate pe pace, siguranţă şi armonia lumească. Precum Iisus îndeamnă oameni la „întoarcerea obrazului”, aşa şi Fethullah Gülen ne îndeamnă la răsplătirea răului cu bine şi la trecerea cu vederea a comportamentului neadecvat (Fethullah Gülen, 2000a, pagina 192).
Ar trebui musulmanii să intre în dialog cu evreii şi cu creştinii ? Bazându-se pe citirea Coranului, Fethullah Gülen răspunde acestei întrebări cu un „da” răsunător. La începutul Coranului în versetul 2:2, patru oameni sunt îndemnaţi să accepte foştii profeţi, atât ai Scripturile evreieşti, cât şi a Noului Testament şi cărţile lor. Fethullah Gülen interpretează acest verset ca fiind unul ce trimite un mesaj important din punct de vedere al stabilirii unui dialog între evrei şi creştini. În versetul 29:46 al Coranului, ni se spune să nu ajungem la dispute cu Oamenii Cărţii, decât prin mijloace mai mult decât simple dispute. Coranul ne oferă deci o metodă prin care ar trebui realizat dialogul cu evreii şi creştinii. Potrivit scrierilor din Coran, Fethullah Gülen crede că toleranţa ar trebui aplicată nu numai evreilor şi creştinilor, ci tuturor oamenilor din lume. (Fethullah Gülen, 2000a, pagina 260)
Doresc să subliniez de asemenea că Fethullah Gülen afirmă că există multe motive teoretice pentru care musulmanii şi evreii ar trebui să se adune în dialog, la fel cum există şi pentru creştini. Nu s-a creat nici o discriminare din partea musulmanilor pentru evrei, nu li s-au negat drepturile de bază, şi nici Shoah sau Holocaust. Fethullah Gülen observă că evreii au fost bine primiţi în timpurile grele. De exemplu, Statul Otoman i-a acceptat pe toţi evreii după ce aceştia au fost expulzaţi din Spania. (Fethullah Gülen, 2002b, pagina 33)
Fethullah Gülen vorbeşte întotdeauna despre dialog referindu-se la toleranţă, iertare, iubire şi deschiderea inimii pentru ceilalţi. El face o distingere importantă între chestiunile fundamentale pentru islam şi cele accidentale. Dialogul, toleranţa, iubirea, iertarea şi deschiderea inimii în faţa cuiva sunt toate reguli de bază în islam. (Fethullah Gülen, 2004b, pagina 71) În dialogul cu ceilalţi, Fethullah Gülen afirmă că partenerii de dialog analizează ceea ce au în comun şi nu se concentrează pe diferenţe. El remarcă faptul că acele chestiuni care ne separă, trebuie evitate.
Fethullah Gülen descrie dialogul şi toleranţa ca pe doi trandafiri ai dealurilor de smarald. Ce anume vrea să spună Fethullah Gülen prin dialog? În viziunea lui Fethullah Gülen, dialogul este o întâlnire dintre doi sau mai mulţi indivizi pentru a discuta anumite chestiuni. Care sunt avantajele dialogului? Dialogul ajută la dezvoltarea unor legături puternice între partenerii de dialog. Conform lui Fethullah, dialogul este o activitate care plasează fiinţa umană ca centrul său. În timpul dialogului, partenerii îşi împărtăşesc gândurile şi sentimentele. Cunoaşterea nu este de ajuns. Atunci când dialogăm ne deschidem minţile şi inimile pentru ceilalţi, într-un mod drăgăstos şi afectuos. Dialogul nu este un lucru pe care îl dobândim pe cont propriu. Doar cu ajutorul lui Dumnezeu ne putem concentra pe dialog şi toleranţă, afirmă Fethullah Gülen. (Fethullah Gülen, 2004b, pagina 55)
Care este scopul dialogului ? Este acela de a doborî partenerul de dialog cu ajutorul uneltelor superioare logice? Nu, este răspunsul domnul Fethullah Gülen. Dialogul există astfel încât adevărul să reiasă din dialog foarte clar. Individul participă la dialog nu pentru a-şi satisface eul sau pentru a-şi dezvolta partenerul de dialog. Dimpotrivă, scopul este de a lăsa să iasă la iveală adevărul din conversaţie. În dialogul cu ceilalţi, în special în dialogul între credinţe, individul nu trebuie să neglijeze asemenea elemente importante, precum înşelegerea, dedicarea dreptăţii, şi mai presus de toate, să respecte partenerul de dialog. (Fethullah Gülen, 2000a, pagina 259)
Cum a ajuns Fethullah Gülen să lege toleranţa de dialog? Fethullah Gülen a preluat din Coran şi din sunna Profetului ideea de importanţă a toleranţei şi dialogului. În Coran 25:63 citim că slujitorii lui Dumnezeu sunt umili, iar când oamenii ignoranţi li se adresează, ei spun: „Pace”. În alte cuvinte, slujitorii Milostivului nu răspund răului cu rău. Dimpotrivă, ei deţin ca principii de bază toleranţa şi dialogul atunci când se confruntă cu oameni ignoranţi. Alte versete din Coran, precum 25:72 şi 28:55 afirmă că atunci când slujitorii speciali ai lui Allah se confruntă cu cuvinte şi comportament urâte, ei trec peste asemenea lucruri şi ies demni din orice situaţie. (Fethullah Gülen, 2000a, pagina 257)
Fethullah Gülen remarcă faptul că viaţa Profetului Muhammad a fost o orbită de iertare, toleranţă şi răbdare. Să luăm în considerare comportamentul Profetului faţă de Abu Sufyan, care l-a persecutat pe Muhammad de-a lungul vieţii sale. Deşi Abu Sufyan are dubii în privinţa islamului din timpul cuceririi Meccăi, Mohamed a spus că cei care se refugiază în casa lui Abu Sufyan sunt în siguranţă, la fel ca cei care se refugiază în Kaaba. Acest verset este incredibil deoarece Profetul menţionează casa lui Abu Sufyan în concordanţă cu Kaaba sacră, din punct de vedere al siguranţei. Comentând acest pasaj, Fethullah Gülen observă că o astfel de toleranţă era mult mai valoroasă pentru Abu Sufyan, decât a-i oferit tone de aur. (Fethullah Gülen, 2000a, pagina 257)
Pe scurt, domnul Fethullah Gülen vede dialogul ca pe un fel de împărtăşire dintre două sau mai multe părţi, implicând respect, onestitate şi iubire milostivă. În timpul dialogului, individul trebuie să atingă integritatea de sine în timp ce îi întâlneşte pe ceilalţi, care nu sunt diferiţi de el. Nu numai dialogul între credinţe este important în lumea de azi. Trebuie să existe de asemenea şi un dialog al culturilor, un dialog între islam şi Occident.
Teoria 4: Iubirea cucereşte totul
Fethullah Gülen vorbeşte despre iubire amintind de milostenie, iertare şi toleranţă. Pentru el, aceştia sunt stâlpii dialogului şi a valorilor drepturilor umane. Iubirea are abilitatea de a depăşi orice forţă, de a eleva fiecare suflet care o absoarbe, şi de a pregăti de asemenea sufletul pentru călătoria spre eternitate. Dragostea este, deci, modul nostru uman de a lua contact cu eternitatea. Domnul Fethullah Gülen vorbeşte cu elocvenţă despre iubire, ca fiind cea mai mare putere, lumina cea mai radiantă şi lanţul care uneşte oamenii unii cu alţii. Pe plan individual, ea este sultanul care domneşte pe tronul inimii fiinţelor umane. Pe plan social, nu există nimic mai de durată sau mai real decât iubirea, în orice naţiune sau societate. Pentru Fethullah Gülen, este important ca iubirea să fie vastă ca un ocean. Iubirea ne îndeamnă să fim aproape de fiecare suflet.
Cei care deţin cea mai mare parte în această iubire, sunt cei mai mai eroi de pe acest Pământ. Asemenea eroi trăiesc chiar şi după moarte. Sufletele lor bogate luminează o nouă torţă de iubire în inimile lor zi de zi. În schimb, ei sunt iubiţi de către ceilalţi oameni. Ce îi face pe aceşti eroi ai iubirii atât de speciali? Ei umbresc generalitatea celorlalţi cu abilitatea lor de a smulge din inimile lor orice sentimente personale de animozitate către ceilalţi. (Fethullah Gülen, 2000a, pagina 253)
Cum ar trebui să ne comportăm faţă de cei care ne doboară? Fethullah Gülen ne sfătuieşte să abordăm aceeaşi metodă ca Yunus, poetul: nu îi lovi pe cei care te lovesc, nu răspunde în niciun fel celor care blesteamă şi să nu ai resentimente împotriva celor care încearcă să abuzeze de tine. Din acest motiv Fethullah Gülen Îl vede pe Dumnezeu, Singurul Adevăr, ca izvorul acestui tip de iubire. (Mahabba) (Fethullah Gülen, 2004a, pagina 149)
Iubirea autentică de Dumnezeu înseamnă a te afla în prezenţa lui Dumnezeu, a fi alături de Creator şi de a completa unirea cu Dumnezeu. Iubirea unei persoane de Dumnezeu variază în conformitate cu gradul de supunere a cuiva în faţa lui Dumnezeu. Pentru a primi iubirea lui Dumnezeu mai de aproape, individul trebuie să lupte pentru a depăşi greşelile sale şi deficienţele, spune Fethullah Gülen. Acei indivizi ce deţin cel mai înalt grad de iubire sunt iluminaţi cu lumina lui Dumnezeu şi iau legătura cu lumea spirituală. Aceste suflete favorizate recunosc că ei sunt o inspiraţie pentru cei cu care intră în contact. Fethullah Gülen ar spune că identitatea adevărată a cuiva şi personalitatea reies din spiritul interior al individului. Cu cât oamenii sunt mai plini de iubirea de Dumnezeu, cu atât ei pot spune mai mult, aşa cum a spus profetul Avraam: „nu iubesc lucrurile deoarece sunt trecătoare”. (Fethullah Gülen, 2000b, pagina 107)
Imaginaţi-vă ce fel ar fi lumea dacă mai mulţi oameni ar deţine o astfel de iubire adevărată, spirituală. Multe s-ar schimba dacă liderii naţiunile ar deţine o astfel de iubire adâncă, dinamică şi transformatoare. Ei ar putea astfel un întreg munte de probleme şi nu ar mai avea loc o ciocnire a civilizaţiilor. Acesta este mesjaul lui Fethullah Gülen pentru lumea ruptă în bucăţi din ziua de azi, o lume a egoismului, individualismului şi lăcomiei.
Teoria 5: Viitorul pare strălucit
În lumina secţiunii precedente în care am discutat despre iubire, nu este surprinzător faptul că Fethullah Gülen are o viziune foarte puternică, plină de speranţă asupra viitorului. Fethullah Gülen nu este de acord cu ideea de ciocnire a civilizaţiilor a lui Sam Huntington. Concentrându-se pe asemenea calităţi precum dialogul, pacea şi iubirea, Fethullah Gülen are speranţa că islamul şi Occidentul îşi pot rezolva problemele în mod amiabil prin intermeidul dialogului. Concentrându-se pe dialog, toleranţă, pace şi pe iubire, viitorul relaţiei dintre islam şi Occident arată destul de roz.
Credinţa lui Fethullah Gülen în Înviere şi Ziua Judecăţii îl ajută să privească viaţa într-un mod diferit din punct de vedere al calităţii, faţă de umaniştii seculari şi cei care cred că viaţa se termină atunci când individul ajunge în mormânt. Pentru Fethullah Gülen, viaţa pe Pământ ne pregăteşte pentru viaţa eternă alături de Dumnezeu în Rai. Fethullah Gülen vede această viaţă de pe Pământ ca pe un test pentru umanitate. Trebuie să ne asigurăm viitorul având grijă de ceilalţi şi îmbrăţişând calităţi precum iubirea, tandreţea şi pacea interioară. Cei care îşi trăiesc vieţile pe muntele eternităţii, pot ierta greşelile celorlalţi. Pe scurt, Fethullah Gülen rămâne convins că viaţa umană pe Pământ este absurdă şi nu are sens fără a deţine o credinţă puternică în reînvierea morţilot. (Fethullah Gülen, 2000b, pagina 3)
Fethullah Gülen afirmă că dacă privim viaţa prin ochii lui Dumnezeu, atunci realizăm că speranţa este dinamica acţiunilor. Speranţa poate fi văzută ca hrana acelor suflete care trăiesc pentru ceilalţi şi nu caută să fie ei pe primul loc. Fethullah Gülen denumeşte speranţa ca pe o sursă de energie care nu se diminuează niciodată pentru sufletele dedicate celorlalţi. În cele din urmă, reflecţiile lui Fethullah Gülen asupra speranţei sunt transpuse în următoarele cuvinte poetice: „Îmi menţin speranţa trează pentru lume şi umanitate, verde mereu ca frunzele şi privesc spre ziua de mâine cu zâmbet pe buze.” (Fethullah Gülen, 2004b, pagina 234)
Concluzii
Concluzionez eseul meu cu aceste patru observaţii scrise în spiritul Dl. Fethullah Gülen:
Din păcate, mulţi observatori occidentali din ziua de azi văd lumea islamică ca pe o ameninţare, la fel cum Uniunea Sovietică era văzută ca o ameninţare pentru Occident în timpul Războiului Rece. De fapt, lumea islamică nu ameninţă Occidentul din punct de vedere economic, militar sau politic. (Robb, 2007, pagina 7) Multe naţiuni occidentale controlează bunul cel mai de preţ al lumii musulmane: petrolul şi dorinţa de a recupera banii cheltuiţi pe petrol, ori prin crearea unor pieţe sigure, ori prin vânzarea materialelor militare. (Nasr, 2007, pagina 374) Departe de a fi o ameninţare pentru modul de viaţă occidental, lumea musulmană reprezintă o ameninţare doar pentru interesele occidentale din lumea musulmană în sine. De exemplu, casetele cu recitarea Coranului, nu le vor înlocui pe cele cu muzică rap din cultura occidentală. Pe de altă parte, Fethullah Gülen ar putea spune că secularizarea şi materialismul Occidentului, aşa numita cultură Coca-Cola, este o ameninţare a accentului pus de către islam pe valorile morale şi spirituale.
Reiese foarte clar din acest eseu că viziunile moderate ale lui Fethullah Gülen despre credinţa islamică pot fi un antidot pentru islamofobia care se răspândeşte în lume, aşa cum se spune în mass-media occidentală, unde musulmanii sunt descrişi în mod stereotipic. (Pratt, 2005, pagina 175) Prin cele spuse mă refer la faptul că toţi musulmanii sunt judecaţi a fi răi, doar pentru că sunt musulmani. Deci,iIslamul este perceput în Occident ca o religie periculoasă, nu o religie a păcii, iubirii şi toleranţei. (Larsson, 2005, pagina 37) Dacă jurnaliştii şi intelectualii occidentali ar citi scrierile Domnului Fethullah Gülen cu atenţie, ar înţelege adevăratul înţeles al islamului, în calitate de religie a păcii, iubirii şi iertării.
O atentă citire a scrierilor lui Fethullah Gülen ar da lumii occidentale o lecţie importantă, şi anume toleranţa. Din păcate, Occidentul îşi vede propria dezvoltare în istorie ca singura cale pe care o pot urma celelalte civilizaţi şi culturi. Lumea musulmană, pe cealaltă parte, pune la îndoială presupunerile legilor umane occidentale în contrast cu legile divine, umanismul secular şi negarea oricărei dimensiuni transcendente a existenţei umane, opuse credinţei islamice şi supremaţia drepturilor umane asupra drepturilor divine. Occidentul poate învăţa de la Fethullah Gülen cum să fie toleranţi cu lumea musulmană care doreşte să se dezvolte conform propriilor principii şi dinamici islamice. (Nasr, 2007, pagina 374) Lumea occidentală poate depune un efort foarte mic încercând să privească lumea prin pespectiva islamică. (Shahrur, 2007, pagina 353) Musulmanii din toată lumea sunt intrigaţi de pierderea terenurilor musulmanilor, în special cele ale Palestinei, pe baza pretinderilor exclusiv istorice care neagă drepturile musulmanilor asupra acelor pământuri. De asemenea, mulţi musulmani nu simt că liderii guvernelor occidentale ar lua în serios binele comunităţii musulmane sau ummah. Puterilor occidentale le pasă de binele musulmanilor, doar dacă acesta coincide cu interesele economice, politice şi militare ale Occidentului. De exemplu, să analizăm atitudinea Occidentului în faţa democraţiei lumii islamice. Occidentul deţine alegeri liberi doar pentru ca câştigătorii să se alăture intereselor occidentale. Cum ar trebui să se simtă musulmanii în acest caz?
Fethullah Gülen are de asemenea un cuvânt de spus şi în privinţa lumii musulmane. Musulmanii nu ar trebui să vadă Occidentului ca fiind complet secular şi materialist. Marea majoritate a oamenilor din Statele Unite ale Americii, de exemplu, iau parte la slujbele bisericeşti de obicei şi sunt foarte religioşi. Adesea, există foarte multe asemănări între iudaism, creştinism şi islam. Toate trei sunt religii avraamice îşi au originile în deşerturile Orientului Mijlociu. Toate cele trei religii cred în monoteism şi Îl privesc pe Dumnezeu ca transcendent, inefabil şi absolut deasupra lumii, fiind Creatorul ei şi Susţinătorul ei. Nu numai că avem nevoie urgent de dialog între credinţe, ci şi de un dialog între islam şi Occident. Fethullah Gülen ar crede că existenţa noastră poate depinde de succesul lor.
Richard Penaskovic
Profesor în Studii Religioase şi Preşedintele Senatului Universităţii şi al Facultăţii din cadrul Universităţii Auburn din Alabama, S.U.A (doctoratul în filozofie, echivalentul unui master în teologie al Universităţii Wuerzburg, Germania şi doctorat în teologie al Universităţii Ludwig Maximilians din Munich. El este autorul a peste o sută de publicaţii şi a apărut în emisiuni radio şi TV din S.U.A. Cea mai recentă carte a sa, Gândire critică şi studiu academic al religiei, este distribuită de către Duke University Press. Multe dintre articolele şi cărţile sale au apărut în ziare precum The Journal of the American Academy of Religion, Augustinian Studies, Theological Studies, The Journal of Ecumenical Studies, Louvain Studies (Belgia), şi The Heythrop Journal (Londra). Prezenta sa cercetare se bazează pe dialogul între musulmani şi creştini, pe spiritualitate şi eclestiologie.
22 noiembrie 2007
- Creat la .